Lacul Sf. Ana

               După cum știi, lacul Sf. Ana este singurul lac vulcanic din România, format pe fundul craterului unui vulcan. Lacul este în apropiere de Tușnad Băi, pe stânga Oltului, în masivul Ciomatu, pe teritoriul județului Harghita. Se presupune ca ultima erupție a avut loc cu circa 40.000 ani în urmă.

              Altitudinea este de 946 m, lacul are o formă aproape circulară (620 m lungime, 460m lațime) suprafața este de 19,50 ha, având o adâncime maximă de 7 m.

           Alimentarea cu apă se face numai din precipitații, puritatea apei este aproape de cea a apei distilate. Din această cauză apa nu are viață. Frumusețea locului și efectele terapeutice ale aerului, puternic ionizat din zonă, te face să-l alegi ca loc de plimbare.

           Vremea în zonă este foarte capricioasă și de aceea trebuie să afli cum va fi vremea pentru a putea vedea frumusețea acestor locuri. Lacul este considerat rezervație naturală. Este legat de Băile Tușnad prin multe poteci turistice, bine marcate și ușor de străbătut.

             Am ajuns în zona lacului pe o vreme capricioasă, cu ploaie și soare.  Te invit să facem împreună înconjurul lacului. Nu durează mult. Pentru un om normal, cam o jumătate de oră.

             O legendă spune că odată, aici era o cetate. Stăpânul cetății, fiind supărat pe 13 fete din popor, printre care și frumoasa Ana, le-a prins și înhămat la o caleașcă, biciuindu-le până la sânge.
  Ana, din cauza durerilor insuportabile s-a rugat la Dumnezeu ca să se crape pământul și să se scufunde cu totul. Dumnezeu a ascultat ruga Anei și a surpat muntele, iar din lacrimile fetelor s-a născut acest lac curat.

 

A venit vara

primele fructe ale verii

pofta buna!

Lebede la tărmul mării

În calea lor, spre locul de iernat, un stol de lebede s-a oprit la malul Mării Negre.
Privește-le și tu.
Dacă privești, atent descoperi un comportament tipic uman.

 Pleacă din spațiul meu de influență.

Sunt o singuratică. Nu am nevoie de voi.

Unele vorbesc pe la spate.

Altele trec maiestoase - ce frumoase suntem.

Nu descoperi cumva niște parlamentari?

Mai multe imagini inslideshow-ul de mai jos:

Vulcanii noroioși

          Vulcanii noroioși sunt niște formațiuni rezultate în urma trecerii gazelor de adâncime printr-un strat argilos și pânza freatică, rezultând o combinație (nămol fluid) ce este trimisă la suprafață, formând diverse forme conice, asemănătoare celor realizate de vulcani.

       Formele lor sunt foarte diversificate, așa cum rezultă în urma eliminării gazelor de adâncime. În contact cu aerul nămolul fluid se întărește.

        Acești mini vulcani sunt reci, deoarece gazele de adâncime trec prin stratul de argila, care este rece. Sunt interesante formele de eroziune lăsate de scurgerile de nămol, realizându-se un peisaj selenar. 

      Fenomenul este mai accentuat în zona Buzăului, la Pâclele Mici și Pâclele Mari. Formațiuni mai mici se găsesc și în Podișul Moldovei și Podișul Transilvaniei. 

     Fenomene similare se întâlnesc și în Siberia, Australia, Trinidad din Caraibe, Azerbaidjan. 

            Mai multe imagini în slideshow-ul de mai jos. 

Peștera Cetății

          La câțiva kilometri de cetatea Râșnovului, spre Poiana Brașov, poți vizita Peștera Cetății. Mai este cunoscută sub denumirea de Peștera Fundata. 

        Din drumul național se desprinde o potecă, ce urcă spre peșteră, un drum de circa 8 minute. Trebuie să fii puțin antrenat să parcurgi acestă alee spre peșteră – urcă cam abrupt. Merită osteneala, mai ales dacă admiri pădurea de frăsinet ce te înconjoară, ca niște paznici înalți și foarte drepți. 

           Peștera Valea Cetății a fost deschisă publicului de curând (2011), fiind descoperită prin 1949.

        În Sala Mare mai poți admira stalactite și stalagmite, cele care au scăpat vandalizării peșterii. Una este mai deosebită, cea care este chiar la intrarea în peșteră care are cam 2 m înălțime. De la intrare se trece printr-un tunel spre Sala Mare care are circa 2500 mp și o înălțime de 25 m, din care pleacă galerii în diverse direcții. 

           Pe pereții peșterii vezi scurgerile de calcit, peștera având numeroase infiltrații de apă. 

        Deoarece acustica este foarte bună, în Sala Mare este amenajat un loc unde se susțin concerte de muzică clasică, în fiecare sâmbăta, de la ora 18. 

        Deși peștera nu este prea mare și nu necesită mult timp pentru vizitare, merită să fie vizitată. De menționat faptul că aici găsești loc de parcare amenajat, lângă intrarea spre peșteră.

Cetatea Râșnov

          Cetatea Râșnov este o cetate medievala, amplasată pe un deal calcaros, la sud de orașul Râșnov, în județul Brașov. Este unul din ansamblurile fortificate care s-a păstrat cel mai bine până în zilele noastre. 

              Se presupune că cetatea a fost ridicată pe locul unei fortificații din lemn ridicată de Cavalerii Teutoni (sec. XIII). Scopul cetății a fost acel de a apăra de atacurile destul de frecvente ale turcilor și tătarilor. Ea a fost construită de oamenii locului, nu are un stil arhitectonic cunoscut, fiind destinată scopului propus, acela de apărare și să fie o cetate greu de cucerit. 

             La construcția cetății s-a folosit piatra și cărămida. Accesul în cetate se face printr-o incintǎ înconjuratǎ de un zid de piatrǎ, astăzi în ruină, având la extremitatea de est un turn dreptunghiular (astăzi este numai parterul), iar pe celelalte trei laturi, sud, vest, vest – nord zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o înălțime de aproximativ 150 m. 

             Cetatea are două curți. Zidurile curții exterioare sunt cam de 5 m înălțime și 1,5 m grosime. Curtea exterioară din partea estică a cetății era folosită pentru adăpostirea animalelor și are o intrare specială pentru introducerea alimentelor și armamentului. Animalele erau introduse pe sub turnul pătrat. Curtea interioară era pentru locuit și avea cămări cu alimente pentru vremuri de restriște. 

             Punctul slab al acestei cetăți era unui izvor de apă potabilă. În timpul unui asediu, atacatorii au surpins apărătorii cetății când luau apă de la acel izvor. blocând alimentarea cu apă cetatea a fost obligată să capituleze. După acest eveniment nefericit s-a luat decizia de a se construi o fântână interioară săpată în stâncă. 

            Legenda spune că fântâna a fost săpată de 2 prizonieri turci timp de 17 ani la o adâncime de 146 m, cu promisiunea de a fi eliberați la terminarea lucrării. 

            Cetatea este foarte aproape de Poiana Brașov, la câțiva km. Merită să fie vizitată. De sus, din cetatea, vezi aproape toată Țara Bârsei, toate localitățile din jurul cetății.

Flori, flori

              Am spus  acum câteva postări că am încercat să pictez ceva, exemplificând prin câteva imagini. Alăturat prezint încă o încercare.

                Cum iti place? Vrei sa incerci si tu?

             Ai fost in zonele montane? Cine nu a fost. Desigur toti in drumurile lor au trecut prin munti.

               De câte ori ajungi în zonele montane, aproape la fiecare locuință vezi foarte multe flori prin curțile aomenilor sau în ghivece.

               Ghivecele sunt agățate prin balcoane, puse pe pervazurile de la ferestre, agățate în diverse alte locuri. Se creeaza o adevarata gradina suspendata.

                Întotdeuna m-au atras astfel de imagini încântătoare. Nu poți să treci nepăsător pe lângă ele.

                 Am surprins câteva din aceste minunății în zona Făgărașului – Sâmbăta de Sus în cutrea unei pensiuni și, după ploaie, în curtea Mînăstirii Brâncoveanu, din aceeași zonă. Sper că-și palc și ție.