Lacul Sf. Ana

               După cum știi, lacul Sf. Ana este singurul lac vulcanic din România, format pe fundul craterului unui vulcan. Lacul este în apropiere de Tușnad Băi, pe stânga Oltului, în masivul Ciomatu, pe teritoriul județului Harghita. Se presupune ca ultima erupție a avut loc cu circa 40.000 ani în urmă.

              Altitudinea este de 946 m, lacul are o formă aproape circulară (620 m lungime, 460m lațime) suprafața este de 19,50 ha, având o adâncime maximă de 7 m.

           Alimentarea cu apă se face numai din precipitații, puritatea apei este aproape de cea a apei distilate. Din această cauză apa nu are viață. Frumusețea locului și efectele terapeutice ale aerului, puternic ionizat din zonă, te face să-l alegi ca loc de plimbare.

           Vremea în zonă este foarte capricioasă și de aceea trebuie să afli cum va fi vremea pentru a putea vedea frumusețea acestor locuri. Lacul este considerat rezervație naturală. Este legat de Băile Tușnad prin multe poteci turistice, bine marcate și ușor de străbătut.

             Am ajuns în zona lacului pe o vreme capricioasă, cu ploaie și soare.  Te invit să facem împreună înconjurul lacului. Nu durează mult. Pentru un om normal, cam o jumătate de oră.

             O legendă spune că odată, aici era o cetate. Stăpânul cetății, fiind supărat pe 13 fete din popor, printre care și frumoasa Ana, le-a prins și înhămat la o caleașcă, biciuindu-le până la sânge.
  Ana, din cauza durerilor insuportabile s-a rugat la Dumnezeu ca să se crape pământul și să se scufunde cu totul. Dumnezeu a ascultat ruga Anei și a surpat muntele, iar din lacrimile fetelor s-a născut acest lac curat.

 

Oltul la Cozia

În drumul tău prin țară, când vrei să treci din Muntenia spre Transilvania, o cale este pe valea Oltului.

Nu cred că, cineva care a urmat acest traseu, nu a făcut o oprire la mănăstirea Cozia, pentru a aprinde o lumânare pentru cei trecuți în neființă sau să se roage pentru sănătatea celor în viață.
Un mic popas de reculegere și odihnă, înainte de a traversa munții spre Transilvania.
În spatele mănăstirii poți admira curgerea Oltului, mai liniștită sau vijelioasă, depinde în ce moment al anului te afli acolo. Sigur te simți bine în acest loc și cu greu îl părăsești.
Admiră câteva imagini în slidshow-ul de mai jos.