Trovantii din Costesti

Dacă te deplasezi de la Rm. Vâlcea spre Horezu, trebuie să te oprești în comuna Costești să vezi ceva creat de mama natură – diferite forme din piatră. Aceste forme au apărut în cadrul exploatării de nisip din carieră. După părerea unora, aceștia au fost creați de o civilizație extraterestră, alții spun că au origini supranaturale. Teoretic, se presupune ca acești bolovani s-au format datorită unor cimentări locale ale nisipului.

Aici, la Costești este singurul muzeu dedicat trovanților, administrat de Asociația Kogayon. De menționat că trovanții nu se găsesc numai aici ci și în alte locuri din țară și din lume. Dacă urmărești slideshow-ul prezentat mai jos ai să vezi cum apar trovanții din nisipul carierei. Localnicii susțin ca sunt pietre vii, deoarece, după o ploaie mai lungă, ei ar crește. Rămâne de dovedit.

Manastirea Horezu

Mănăstirea este cel mai mare ansamblu monastic din România fiind construită pe valea râului Romanii de Jos, în satul care la vremea construcției se numea Hurezi

(actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat și de târgul de peste deal, actualul oraș Horezu, situat sub munții Căpățânii. De fapt, zona este cunoscută și ca un important centru al olăritului din țara noastră – renumita ceramică de hurez.

Denumirea mănăstirii Horezu provine de la faptul că singurătatea și liniștea zonei era tulburată doar de strigătul păsărilor numite huhurezi.

Biserica a fost construită sub domnia lui Constantin Brâncoveanu între 1690 și 1693.

În biserică se găsește un valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim.

În afara scenelor religioase din biserică, în pronaos, vei vedea o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor și Cantacuzinilor

Mănăstirea este inclusă pe lista patrimoniului cultural al UNESCO.

Câteva imagini într-un mic slideshow.