Bujorul sălbatic, în țara noastră, îl găsești prin
câmpiile și pădurile din zona Munteniei și a Dobrogei. Se mai întâlnește și în
sud-estul Europei și în Asia.
Zonele în care poți găsi bujorul sălbatic, declarate
rezervații naturale sunt: Măcin-Greci, Topolog (în Dobrogea), pădurea Comana,
pădurea Plenița (Oltenia).
Specia este protejată prin lege, încă dinaintea celui
de-al doilea război mondial.
Bujorul românesc aparține familei Paeoniaceae
– paeonia peregrina (bujor de pădure).
Bujorul este o plantă perenă, cu o tulpină înaltă, cu
frunze compuse sectate sau zimțate, late și strălucitoare. Floarea este mare cu
5-6 sepale și 7-11 petale de culoare roșu aprins.
Perioada de înflorire este
luna mai sau iunie. Anul acesta a înflorit în mai. Întreaga plantă, cu
excepția petalelor este toxică.
De
bujor sunt legate mai multe legende.
Bujorul
își trage numele de la doctorul Paeon, conform mitologiei grecești. Acesta a
fost amestecat în problemele zeilor, vindecând, cu extract de plante și lapte
pe Ares, rănit în lupta cu Diomede în războiul troian, pe Hades, rănit de o
săgeată a lui Heracle. Intervenția lui a deranjat câțiva zei, iar Zeus, ca să-l
salveze de mânia acestora l-a transformat în bujor.
Să
vedem câteva imagini cu acestă floare sălbatică, ocrotită de lege, dar nu și de
concetățenii noștri. Am fost la bujori în zona pădurii de lângă Topolog (jud.
Tulcea), în arealul de lîngă antena TV. A fost o mare încântare să văd că mai există
bujori în mediul lor natural. Păcat că foarte mulți erau rupți sau smulși cu
totul din pământ.
Admirați mai multe imagini în slideshow-ul de mai jos.
