Transalpina

Transalpina este un drum rutier (DN 67c) cu cea mai mare altitudine din România, care leagă Transilvania de Muntenia, fiind mai înalt decât Transfăgărășanul. Cota maximă este atinsă în Pasul Urdele – 2145 m. Traseul Transalpinei traversează Munții Parâng, de la sud la nord, între Valea Oltului și Valea Jiului. Este aproape în întregime asfaltată (sunt câteva sectoare mici de drum în curs de asfaltare).

Inițial Transalpina a fost construită de armatele romane pentru cucerirea Sarmisegetusei, apoi, dupa 1930 reparată cu piatră de Regele Carol al II-lea și reabilitată de nemți în al II-lea război mondial.

Traseul fiind foarte greu de străbătut s-a păstrat sălbăticia și tot farmecul acestei zone. Urmărește în slideshow-ul de mai jos câteva imagini surprinse pe acest traseu.

Se poate străbate întregul traseu, de la Novaci până la Sebeș, cu mașina, ajungând să fii uneori cu capul în nori și chiar mai sus decât ei. Încearcă și tu această senzație. Să sperăm că asfaltarea acestui drum nu va duce la distrugera mediului ambiant, poluarea lui cu diverse ambaje aruncate din mers sau pet-uri și diverse efecte sonore.

Sapanta

După vizitarea mănăstirii Moldovița, am alimentat la o stație de combustibil de pe traseu și prin pasul Prislop (învăluit în ceață) am pornit spre Maramureș. Vremea a fost potrivincă cu mine în această perioadă. A plout numai odată – toată perioada vizitei mele în această zonă.

În nordul extrem al României, în Țara Maramureșului este vestita comună Săpânța, așezată pe malul drept al Tisei, aproape de confluența râurilor Săpânța și Tisa. Pe D.N. 19 vei întâlni localitatea la aproximativ 18 km distanță de municipiul Sighetul Marmației.
Prin ploaie am vizitat cimitirul vesel de la Săpânța.
Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - realizare a meșterului Stan Pătraș - 1935. Toate crucile sunt gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș împreună cu ucenicii săi reprezentând în mod ironic, fără răutate, amănunte din viața celui răposat, în special realizările și obiceiurile rele ale acestuia. Prin această realizare cimitirul din Săpânța este original și unic în lume.
Sunt locuri frumoase de vizitata în această zonă, numai să nu ai norocul meu.

Moldovita

Mănăstirea Moldovița este situată în comuna Vatra Moldoviței la o distanță de circa 15 km de comuna Vama, la 27 km nord de Câmpulung Moldovenesc și face parte din tezaurul Bucovinei.
Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiția amintește de existența ei încă din timpul voievozilor Mușatini, care au ocrotit-o.

Actuala biserică a mănăstirii Moldovița a fost construită de Petru Rareș în 1532 și zugrăvită în 1537, cu hramul ”Buna Vestire”. Tot în acea perioadă a fost făcută împrejmuirea biserii, ceea ce îi dă un aer de fortăreață.
Ca în orice mănăstire și aici sunt numeroase mici zone cu flori, adevărate oaze de frumusețe și armonie care încântă privirea. Nu m-am abținut să nu surprind câteva în memoria aparatului.
Portretele ctitorilor, Petru Rareș împreună cu doamna Elena și doi copii sunt pe peretele de vest al naosului. De asemenea statuia lui Petru Rareș o vezi in fața muzeului.

Biserica Mănăstirii Voroneț

Localitatea Voronet, situata in judetul Suceava – nordul Moldovei, la 36 km de Suceava și la 4 km de orașul Gura Humorului, este renumită datorită unei culori folosită la decorarea bisericii Voroneț - albastrul de Voroneț.

Biserica a fost construită în anul 1488 într-un termen record chiar și pentru constructorii de astăzi, numai patru luni și jumătate.

Ctitorul este Ștefan cel Mare, mănăstire de maici cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe - purtătorul de biruință.

Picturile exterioare dateaza din vremea lui Petru Rares, picturi ce cu greu au răzbătut timpul. Din imaginile de mai jos vei vedea că partea mai expusă intemperiilor este cam decolorata sau partial distrusa.

Cea mai impresionantă frescă este cea de pe partea de vest - Judecata de Apoi.

Aşa cum o vedem acum, biserica Voroneţ reprezintă unul dintre monumentele bisericesti din Moldova creata în stil propriu, o combinație de elemente bizantine (plan treflat cu turlă pe naos), gotice (arcuri frânte la chenarele uşilor şi ferestrelor, contraforturi) şi autohtone (turlă pe patru arcuri şi bază stelată, ocniţe sub cornişă, arcade oarbe la abside, etc).