Manastirea Bistrita

Mănăstirea datează din jurul anului 1490, se află în apropiere de Costești (D.N. 67 Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu, la cca 30 km de Rm. Vâlcea) , fiind ctitorită de boierii Craiovești.

Aici, în complexul monahal de la mănăstirea Bistrița a fost imstalată prima tiparniță a lui Macarie. Se presupune că aici a fosr tipărit Liturghierul slavon al lui Macarie (1508).

Egumenul mănăstirii ieromonahul Eftimie a redactat primul act mănăstiresc în limba română, cunoscut ca Zapisul lui Eftimie din 1573.

Schitul Păpușa se află în vecinătatea Mănăstirii Bistrița, este situat peste rîu și poate fi văzut foarte bine atunci când urci spre peștera Sfântului Grigorie Decapolitul.

Complex monahal Bistrita este situat intr-o zonă naturală foarte plăcută, fiind înconjurat de multă verdeață, de păduri ce aproape înconjoară manastirea, oferind liniște si un aer atât de curat, benefic întregii ființe. dacă observi, ca în toate mănăstirile, florile sunt în prim plan.

Dacă dorești sa ramâi peste noapte, la Mănăstirea Bistrița găsești conditii de cazare printre cele mai bune din zonă. Odihnă plăcută.

Trovantii din Costesti

Dacă te deplasezi de la Rm. Vâlcea spre Horezu, trebuie să te oprești în comuna Costești să vezi ceva creat de mama natură – diferite forme din piatră. Aceste forme au apărut în cadrul exploatării de nisip din carieră. După părerea unora, aceștia au fost creați de o civilizație extraterestră, alții spun că au origini supranaturale. Teoretic, se presupune ca acești bolovani s-au format datorită unor cimentări locale ale nisipului.

Aici, la Costești este singurul muzeu dedicat trovanților, administrat de Asociația Kogayon. De menționat că trovanții nu se găsesc numai aici ci și în alte locuri din țară și din lume. Dacă urmărești slideshow-ul prezentat mai jos ai să vezi cum apar trovanții din nisipul carierei. Localnicii susțin ca sunt pietre vii, deoarece, după o ploaie mai lungă, ei ar crește. Rămâne de dovedit.